februarie 28, 2013

Educatie financiara-fuck the system!


            Daca m-am saturat de ceva e sa mai vad ospatari cu studii superioare,taximetristi cu master in economie si absolventi de filologie care aplica la posturi de secretara(ma rog...assistant-manager...). Si daca efortul financiar si cel de intentie facut pentru a te rafina ca viitor angajat nu te ajuta sa iesi din cercul vicios descris mai sus pot sa iti furnizez cateva motive pana ce ma hotarasc sa il discut pe singurul important. Adica poti fi si tu vinovat ca nu ai avut habar ca nu se mai cauta ingineri in Baia Mare de cand nu mai avem industrie,ca poti incerca sa termini Dreptul dar daca nu ai influenta si mega-bani de acasa nu intri in barou cu una cu doua,ca masterul in economie nu mai valoreaza mare lucru intr-o tara cu economia in degringolada totala.Pot sa iti mai spun ca era in regula daca in efortul de a deveni mai intruit  ti-ai fi luat ragazul sa intelegi si ca te afli intr-un oras mic,cu posibilitati limitate si atunci daca nu esti hotarat sa te muti in Bucuresti,Brasov,Cluj sau Timisoara perspectivele tale profesionale tin de ruleta ruseasca a statisticii pietei muncii locale.
              Si uite asa poposesc la motivul principal in viziunea mea,unul extrem de visceral si care are o singura componenta majora-Foamea.Da.Foamea ca instinct primar,ala care iti spune ca daca nu ai facut nici o cursa cu taxiul esti abonat la moartea fiintei.Ce e nasol e ca acest moment al declansarii foamei fiziologice corespunde exact cu momentul in care esti dispus sa renunti la tot pentru a scapa de senzatia marsava de mate chiorainde-la demnitate,la respect,la diplome,la principii.Si atunci de duci la unul din cele 10 supermarket-uri locale si bagi aplicatia.Intrebi de "planul financiar" al companiei pentru functia de lucrator comercial si afli cu stupoare ca nu te-ai scos din rahat da' cel putin nu mai faci foame 30 de zile,de acum faci foame doar 21 de zile,pentru restul ai salariul cu care iti permiti parizer,paine de a doua zi si patru kile de cartofi deja incoltiti.
              Asa incepe marea prosteala capitalista,cu cei dispusi sa munceasca oricat de mult pentru 700 de lei si bonuri de masa.Ca varianta ar fi ca nimeni sa nu mai munceasca la meseriasii astia.Si uite asa profiturile lor exportate in tari straine ar incepe sa devina doar promisiuni,ca nu ai mai reusit sa angajezi pe nimeni de vreo 7 luni si nu mai e nimeni sa iti descarce marfa in depozite si sa o puna pe rafturi dupa aceea.Traiesc aceasta convingere ca daca am invata sa traim o vreme cu foamea din noi, in maxim un an salariul minim net pentru orasul asta ar urca la 1500 de lei.Cred ca nu e un moment mai potrivit sa dam semnale pietei muncii ca nu mai halim prosteala.Cred de asemenea ca e momentul sa inceapa sa ne convinga ei ca le-ar face o deosebita onoare sa muncim pentru ei.Si ca sunt dispusi sa ne plateasca.
             
             E doar un vis frumos.Dar atata vreme cat visez uit de foame.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Multam de comment,te mai astept! Te-am tzucat!